Moment de panica..

Si iata unul dintre acele momente cand te tii cu ghearele de poarta fictiva a salvarii din realitatea,un cuvant des intalnit in ''armonia''sufletului meu,cruda,odioasa chiar,in care traiesc.O realitate cand chiar si o chestie  banala iti da fiorii aceia ce declanseaza un rasuflat prelins apoi de o lacrima uscata de piatra sufletului.Si stau pe covorul galben-portocaliu,de o forma ovala,in a carui compozitie artistica ma regasesc,si ma gandesc la ceea ce azi s-a intamplat,sau nu,sau ceea ce se putea intampla.Da,azi.. acelasi cuvant care ma framanta.Azi,parca o parte din mine s-a strecurat spre adancurile negative.Azi,ma simt pierdut(folosesc masculin,caci sunt un dramaturg,am o identitate pusa ca o fatada) in adierea dezamagirii.Azi,un adevar a dus la dezamagire..Si o dezamagire ce te apasa pana cand sufletul tau se opreste si tace,cam greu acest lucru,nespecific personalitatii mele,dar da! Tace si incearca sa se ascunda in spatele unor scuze ridicol de neintelese.Eu,persoana perfecta cade intr-un abis dominat de fum si tarie..Ziceam de acea persoana,careia vrei sa-i atragi atentia,ei bine pe acea persoana ai dezamagit-o si in momentul acesta esti la un punct critic,cand disperarea te cuprinde si vrei sa pleci de aici,vrei sa cazi intr-un somn fictiv,din care sa nu te mai trezesti vreodata.

Cand zambetul il stergi cu buretele dezamagirii,iar increderea devine dispret,sufletul arde de dorinta mortii..Dar nu! Puterea ascunsa din mine imi controleaza acum mana si ma face sa scriu ceea ce trebuie sa cred,sa cred ca doar Dumnezeu ma poate ajuta acum,caci mama saraca e pierduta in dorinta arzatoare a ma face un om bun,de a-mi asigura viitorul.

Tot azi,am intalnit o persoana slaba de inger si atat imi doresc : Dumnezeu sa o ajute sa creada din nou,sa depaseasca acea faza in care a adus-o ironia sortii.

Inchei prin a scrie ca imi cer din suflet iertare acelei persoane,care chiar merita afectiunea mea,in caz ca ea-termenul principal,se hotaraste sa rasfoiasca si prin aceste foi bantuite de un scris urat,dar de o implicatie spirituala de inegalat.

Ma duc acum,caci poate dusul imi va sterge unele din durerile acestei dezamagirii,caci am o singura speranta..

Rog cititorul sa nu citeasca ce am scris,ci sa simta..